[RO] [EN]
Integritatea sistemului judiciar

Organizare

Funcționare – câte un consilier de etică sau doi consilieri în cadrul fiecărei curți de apel, parchet de pe lângă curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă ICCJ;

Modalități de desemnare:
a. Alegere de către adunările generale la care să participe toţi judecătorii şi procurorii din raza curţii sau parchetului curţii din rândul judecătorilor/procurorilor cu o reputație profesională deosebită, cu un grad ridicat de integritate morală și abilități de comunicare; 
  • Avantaje: îi conferă autoritate, întrucât se bucură de aprecierea și respectul colegilor; 
  • Dezavantaje: fiind vorba despre o activitate extrajudiciară și bazată pe voluntariat, este posibil ca judecătorii/procurorii să nu-și manifeste disponibilitate pentru exercitarea unor atribuții suplimentare. Există și riscul unei participări reduse a magistraților la adunările generale care, coroborat cu lipsa de interes manifestată de către judecători/procurori în a-și depune candidatura, poate genera alegerea unor persoane care să nu corespundă profilului recomandabil. 

b. Desemnare de către colegiul de conducere al curţilor de apel/parchetelor de pe lângă curţile de apel menționate mai sus din rândul judecătorilor/procurorilor cu o reputație profesională deosebită, cu un grad ridicat de integritate morală și abilități de comunicare;
  • Avantaje: este o procedură mai rapidă, față de cea precedentă;
  • Dezavantaje: fiind vorba despre o activitate extrajudiciară și bazată pe voluntariat, este posibil ca judecătorii/procurorii să nu-și manifeste disponibilitate pentru exercitarea unor atribuții suplimentare;  procedura nu conferă  suficientă autoritate.  

c. Desemnare prin ordin de serviciu de către președinții de curţi de apel, procurii generali ai parchetelor din rândul judecătorilor/procurorilor cu o reputație profesională deosebită, cu un grad ridicat de integritate morală și abilități de comunicare; 
  • Avantaje: este o procedură mult mai rapidă decât cele de mai sus, nu necesită, în mod obligatoriu, acordul persoanei desemnate.
  • Dezavantaje: nu-i conferă autoritate, este posibil ca persoana desemnată să nu dorească să se implice deplin în activitățile pe care trebuie să le desfășoare, iar procedura de desemnare nu oferă suficientă independență față de conducerea instanței.

d. Selectare de către INM.
  • Avantaje: calitățile necesare pentru a îndeplini această activitate sunt analizate și decise de către o comisie de experți în domeniu;
  • Dezavantaje: este o procedură greoaie, care necesită timp, fiind vorba despre o activitate extrajudiciară și bazată pe voluntariat, este posibil ca judecătorii/procurorii să nu-și manifeste disponibilitate pentru exercitarea unor atribuții suplimentare; nu-i conferă autoritate deplină în rândul colegilor.

Posibile atribuţii

  • consilierea judecătorilor/procurorilor în diferite probleme etice, din oficiu sau la cerere;
  • organizarea de  activități de formare profesională etapizat, obligatorii pentru toți judecătorii și procurorii (workshop-uri, consfătuiri/mese rotunde pe teme de integritate, punerea în dezbaterea judecătorilor/procurorilor diverse dileme etice, inclusiv punerea în discuție a unor probleme de integritate reflectate în mass – media, etc); 
  • aceste activități de formare, presupun comunicarea permanentă între membrii rețelei pentru identificarea cât mai multor probleme etice și găsirea modalităților de rezolvare unitară a acestora, stabilirea unor programe comune de formare anual, în colaborare cu catedra de etică din cadrul INM;
  • întâlniri periodice a membrilor rețelei pentru dezbaterea problemelor dilematice, formularea de puncte de vedere asupra rezolvării acestora, care vor fi postate pe website. (Aceste întâlniri pot fi formalizate, în mod asemănător cu întâlnirile trimestriale în care sunt dezbătute probleme de drept, care au generat o practică neunitară – Hot. 148/2015 a Secției pentru judecători a CSM).

Scop

Indicatorii de integritate expuși mai sus, ar putea constitui o bază de pornire pentru analizarea: 

  • gradului de conștientizare a importanței respectării standardelor de integritate în rândul judecătorilor și procurorilor;
  • problemelor dilematice concrete și găsirea unor metode adecvate și unitare la nivel național de rezolvare a acestora;
  • necesității adaptării acestor indicatori la evoluția constantă a valorilor morale și la realitățile socio-culturale din România;
  • necesității adoptării unui cod etic autoasumat de către sistem, precum și a unui ghid de aplicare a acestuia;
  • necesității înființării unui organism în cadrul sistemului, la nivel național, care să aibă rolul de a da îndrumări, de a constata și de a dispune măsuri, în cazul nerespectării regulilor de conduită.
În urma acestei etape – ce a constituirii reţelei consilierilor de etică – se va putea face o diagnoză reală cu privire la necesitățile sistemului în acest domeniu și poate constitui o bază pentru declanșarea unor dezbateri pe marginea ideii înființării unui Consiliu de Integritate, precum a atribuțiilor ulterioare ale rețelei consilierilor de etică.

Analiza SWOT

Procedând la o analiză SWOT a oportunității și posibilității înființării unui astfel de Consiliu se pot reține ca:
Puncte tari:  

  • posibilitatea rezolvării unor situații dilematice în care se pot afla magistrații, diminuând, astfel, riscul atragerii răspunderii disciplinare sau penale a acestora;
  • posibilitatea furnizării unor puncte de vedere unitare cu privire la modul de interpretare a unor dispoziții care prevăd standardele de conduită ale magistraților;
  • posibilitatea de a contribui la unificarea jurisprudenței în materie disciplinară, prin semnalarea situațiilor în care Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii sau Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție au dezlegat în mod diferit problemele de drept disciplinar supuse judecății;
  • posibilitatea creării unor baze de date în materia aplicării și respectării normelor de conduită precum și a sancționării încălcării acestora, accesibilă tuturor magistraților;
Puncte slabe:
  • reținerea magistraților de a se adresa acestui Consiliu determinată de teama de a face publică dilema de ordin deontologic cu care se confruntă;
  • plasarea, la nivel instituțional, a Consiliului de Integritate astfel încât să nu se creeze confuzii cu privire la rolul acestuia, care trebuie să rămână doar consultativ;
  • necesitatea intervenției la nivelul Legilor justiției pentru a stabili locul, rolul, modul de funcționare și finanțarea Consiliului de Integritate.    
Oportunități:  
  • existența, la nivel instituțional (Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul Național al Magistraturii) a preocupării de a elimina acele tipuri de comportament care pot afecta demnitatea funcției de magistrat și încrederea cetățenilor în actul de justiție, ceea ce ar crea premise favorabile pentru crearea unui Consiliu de Integritate. 
Amenințări:
  • instituționalizarea unui Consiliu de Integritate poate crea confuzie în rândul magistraților care se vor aștepta ca punctele de vedere emise de membrii Consiliului cu privire la rezolvarea unor probleme de ordin deontologic să coincidă  cu cele ale Inspecției Judiciare, Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție și ca atare, să nu existe posibilitatea de a le fi antrenată răspunderea disciplinară sau deontologică dacă se vor conforma acestora.